Dimineaţă eram amândouă pline de nervi. Tanti de la casa de bilete ne`a dat un loc într`un capăt al vagonului iar al doilea, în celălalt capăt. Nu mai aveam mult şi pierdeam trenu`… Porneşte trenu`. Raluca e la mine`n braţe căci o altă tanti îi ocupă locul. Într`o gară decidem să ieşim să luăm o gură de aer. Observăm existenţa barului şi zăcem acolo bând bere până`n Ct. Ajungem în Mangalia, luăm bilete de`ntors şi aşteptam microbuzul de vama. Începe să plouă haotic… Ajungem în Vama, ne instalăm cortu`, cu nervi datoraţi soarelui ce a împrăştiat norii şi acum. ne ardea. Ne îndreptăm spre plajă pentru a ne arunca în mare. Căutăm un loc mai retras. La un moment dat fericită, Raluca`mi spune “suntem fericite. Tre să fim aşa. Tu cu cine vrei tu şi eu cu cine vrei tu.” (euforia era mare.. veselia şi bucuria nemărginite). Ne aruncăm în valuri. Marea era mai murdară ca niciodată!! :( Hotărându`ne să mergem prin Shire să salutăm lumea ce`o ştiam p`acolo, observăm un tânăr ce stătea liniştit pe plajă citind… mi`aducea aminte de Vama de`odinioară. Stăm ce stăm prin Shire şi fugim la camping să facem un duş. Începem seara: Shire, Shrooms, apoi auzim de cântarea celor de la Travka din Hands şi ne`ndreptăm, deci, spre o nouă locaţie. Am stat sus în timpul cântării. Vedeam formaţia, plaja, marea, luna ce era ca “o bulină mare şi roşie” cum zicea şi George (Travka). După cântare mergem să luăm un vin şi alte alea… Băteam aceleaşi locuri, dansam, eram într`o stare euforică rău. Nu mai situ exact şirul evenimentelor… Urma să ne vedem cu George să bem un vin… ne`a dat mesaj că era în Hand… noi înţelesesem “la Han”… continuam noaptea.. Hand, Shire, Shrooms.. Ajungem iar pe plajă, unde dăm de George… Am stat de poveşti şi apoi am ajuns prin Expirat, apoi iar Shrooms… iar pornim spre plajă..eram in filmele noastre… de la oboseală am avut parte de prima cearta cu nevasta (Raluca).. dar deja e uitată. Mergem sus în coşmelia salvamarilor… să privim marea, stelele, valurile, nisipul,luna… Adormim vreo juma` de oră, o oră. Ne trezim de frig, oboseală. Era deja 4.30 decidem să mergem la cort, lăsând în urmă gandul de răsărit. (îi tot povesteam eu Ralucăi cât de bine te simţi să faci baie când răsare soarele).
Dimineaţă eram amândouă pline de nervi. Tanti de la casa de bilete ne`a dat un loc într`un capăt al vagonului iar al doilea, în celălalt capăt. Nu mai aveam mult şi pierdeam trenu`… Porneşte trenu`. Raluca e la mine`n braţe căci o altă tanti îi ocupă locul. Într`o gară decidem să ieşim să luăm o gură de aer. Observăm existenţa barului şi zăcem acolo bând bere până`n Ct. Ajungem în Mangalia, luăm bilete de`ntors şi aşteptam microbuzul de vama. Începe să plouă haotic… Ajungem în Vama, ne instalăm cortu`, cu nervi datoraţi soarelui ce a împrăştiat norii şi acum. ne ardea. Ne îndreptăm spre plajă pentru a ne arunca în mare. Căutăm un loc mai retras. La un moment dat fericită, Raluca`mi spune “suntem fericite. Tre să fim aşa. Tu cu cine vrei tu şi eu cu cine vrei tu.” (euforia era mare.. veselia şi bucuria nemărginite). Ne aruncăm în valuri. Marea era mai murdară ca niciodată!! :( Hotărându`ne să mergem prin Shire să salutăm lumea ce`o ştiam p`acolo, observăm un tânăr ce stătea liniştit pe plajă citind… mi`aducea aminte de Vama de`odinioară. Stăm ce stăm prin Shire şi fugim la camping să facem un duş. Începem seara: Shire, Shrooms, apoi auzim de cântarea celor de la Travka din Hands şi ne`ndreptăm, deci, spre o nouă locaţie. Am stat sus în timpul cântării. Vedeam formaţia, p
laja, marea, luna ce era ca “o bulină mare şi roşie” cum zicea şi George (Travka). După cântare mergem să luăm un vin şi alte alea… Băteam aceleaşi locuri, dansam, eram într`o stare euforică rău. Nu mai situ exact şirul evenimentelor… Urma să ne vedem cu George să bem un vin… ne`a dat mesaj că era în Hand… noi înţelesesem “la Han”… continuam noaptea.. Hand, Shire, Shrooms.. Ajungem iar pe plajă, unde dăm de George… Am stat de poveşti şi apoi am ajuns prin Expirat, apoi iar Shrooms… iar pornim spre plajă..eram in filmele noastre… de la oboseală am avut parte de prima cearta cu nevasta (Raluca).. dar deja e uitată. Mergem sus în coşmelia salvamarilor… să privim marea, stelele, valurile, nisipul,luna… Adormim vreo juma` de oră, o oră. Ne trezim de frig, oboseală. Era deja 4.30 decidem să mergem la cort, lăsând în urmă gandul de răsărit. (îi tot povesteam eu Ralucăi cât de bine te simţi să faci baie când răsare soarele).
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu