1: Am alergat odata cu timpu`...: 2008
javascript:void(0)

sâmbătă, 20 decembrie 2008

decembre

cantece dragi mie

Muntele Alb
1. Ninge cu vorbe secate

Cand iarna e grea
Si viscolul bate
Ninge cu vorbe secate
Si iarna e solitara
Cand ninge cu stele
De gheata pe-afara
Si iarna e solitara

R: Tu esti muntele alb
Pe care urcam
Si-naltimile tale ne cad la picioare
Tu esti muntele alb
Tu esti visul meu alb
Pe care-l imbrac
In miresme de crin si de liliac
Tu esti visul meu alb

2. Ninge cu vorbele tale
E iarna fierbinte
Ca o rugaminte
Ninge cu vorbele tale
Si te-as iubi in ianuarie
Ca pe-o floare de crin
Ca pe-o stea cazatoare
Si te-as iubi in ianuarie

3. Si imi pastrez juramantul
Sa fiu biata frunza
Ce-o leagana vantul
Si imi pastrez juramantul
Iar tu ramai ca o sete
Pe care s-o sting
Cand amurgul incepe
Iar tu ramai ca o sete
(mereu in minte craciunul cu parkarii; vechea gasca cu chitari, vin fiert si multa voie buna)




(rama pozei de pe perete)





(demult, pentru totdeauna)

reintalnirea

cu cativa ani in urma, o fata paseste intr`un parc. ramane acolo nu o zi, ci ani. Gaseste prieteni, muzica, chitari, bucurie. dupa un timp incep a se diminua, a disparea oameni, muzici. prieteni au ramas si acum. dupa alti ani se revad. canta cu dor si drag. rad, plang si traiesc.
cum ar fi "ochi albastri" fara Tibi? sau "Scrisoare" fara Costi? sau "Rapa rmx" fara noi toti? si mai ales, cum ar fi "Ruga pt parinti" fara Gabi? dor imi era!
bine v`am regasit! acum; ramas bun... candva, poate curand ne revedem, mai tineri, mai frumosi, mai sanatosi..
"ma voi intoarce inapoi, peste un an sau poate doi...
ma voi intoarce iar aici, peste un an sau poate cinci..."

vine. pleaca. dispare

vine Craciunul. mult prea importanta perioada,niciodata cum ar fi trebuit sa fie. creand imagini speciale si extraordinare.
nici nu e zapada macar. nici macar atat.
plec. ma uit inapoi? da. mereu. ma`ntorc? vedem ce, cum si unde....
totusi ma bucur ca`i Craciun. astept cu nerabdare fulgii de nea si voia buna.

joi, 27 noiembrie 2008

natangu`

se trezeste intr`o dimineata de toamna tarzie. mahmur si mohorat arunca o privire pe fereastra. simte nostalgie; ceva se intampla. suna telefonul. "ai ceva sa imi spui?"[...] priveste in jur cu o privire tampa. detesta si nu stie ce anume il face sa simta asta. in viata, a riscat mult si va continua sa o faca. pretul platit nu a meritat aproape niciodata. acum? deja a acceptat provocarea iar conform calculelor sale va merita. Brusc il izbeste o veselie cretina, un zambet ce nu`i apartine. dupa nu mult timp priveste in sufletul sau si zambeste. "mai bine pierd tot decat sa traiesc fara risc, fara complicatii..."
In nemernicia sa, stie ca a fost prea bun cu cine merita prea putin, mult prea rau cu cine nu avea nici o vina. stie ca a osandit dar si ca a fost osandit. a fost jucat. s`a lasat jucat. zambeste. ii place. detesta. surade. canta. cat de jos este abisul? cat de mare este cerul? cat de intunecata este noaptea? care este minimul de minciuni spus de un om intr`o viata?
cazut in abis apuca sa se ridice. incet. greoi. dar o face. va ajunge in varf tocmai pentru ca tinteste sus...

miercuri, 5 noiembrie 2008

MomentS (by a friend)

- precizez ca scriitura ce urmeaza nu`mi apartine; asa ca multumesc autorului

MomentS


E ca atunci cand savurezi o tigara , tragand nicotina, gudronul si monoxizii in piept si nu`ti pasa. e ca o tigara.

E ca atunci cand rememorezi o aroma si o pastrezi cat vrei.

E ca atunci cand gusti si iti mai doresti.

interes. placere. experienta. etapa. proces. evolutie. continuare.

Niciodata nu stii ce te asteapta; fiecare clipa este o surpriza.

E ca intr-o scena in care regizorul lipseste iar actorii isi construiesc replici bazate pe ceea ce cred, pe ceea ce simt; pe ceea ce traiesc…

E ca intr-un labirint, nu stii cand incepe si cand se termina. Nu iti dai seama cand a inceput si ce urmeaza.

Nu stii daca accelerezi sau stai pe loc; daca chiar vrei sa pleci undeva sau doar iti surade ideea de plecare,…

Totul se deruleaza ca pasii unui dans, insa niciodata nu vei sti care va fi melodia. Nu vei sti care va fi urmatoarea, pur si simplu te surprinde, iti identifica starea si te prinde pe val… cat de mult iti place sa fii surprins! Nu stii daca plutesti pe val sau daca valul se misca in functie de pasii tai.

Niciodata nu stii cum reactioneaza: daca se supara, daca rade, daca se enerveaza, daca doar surade sau daca este doar indiferenta atunci cand: incurci furculita, scapi sarea, uiti robinetul pe apa rece, nu pui uleiul la loc, nu strangi hainele, muti tastatura, nu te speli pe maini dupa ce tragi apa, cand uiti sa o trezesti dimineata, sa o invelesti, uiti ce zici si te contrazici singur, uiti sa fii un bun “reminder”. Nu stii daca gluma ta e una buna, sau una proasta -> astepti reactii. Pur si simplu uiti ce ai promis ca vei face dimineata, te impiedici de cablu, stai la cumparaturi mult mai mult decat ai estimat; niciodata nu esti gata la timp, vorbesti prea mult despre mancare, sex sau obsesii…, daca consumi hartia si nu pui alta in loc, daca zici de 3 zile ca duci gunoiul si uiti, daca gresesti, daca minti, daca razi, daca esti sincer, daca esti trist…

Niciodata nu stii cum va fi. Vei afla in momentul respectiv. Daca nu stii sa te bucuri de toate astea afla ca ai pierdut CLIPE din viata ta ce nu se mai repeta. DA, asa e… am invatat sa pretuiesc clipa, caci ea nu se intoarce, chiar daca ai impresia ca se repeta. Gresit!! Doar seamana, dar nu e aceeasi… asa ca fiecare isi alege in viata melodia, parfumul, felul de mancare, culoarea, pe care le doreste. Si daca nu realizeaza ceea ce isi doreste, atunci sa lase la voia intamplarii, sa traiasca clipa cat mai bine poate. S`ar putea sa ii placa de 10 ori mai mult decat daca si ar fi ales el…

Urca`te in tren… s`ar putea sa iti placa atat de mult cu cine calatoresti incat sa nu iti mai pese daca ajungi sau nu la destinatie; caci in final nu destinatia este cea care conteaza ci drumul, calatoria spre acea locatie.


marți, 4 noiembrie 2008

MomentE

Seara.. Film cu dracul. Discutii, critici, admiratii…

impulsul, curiozitatea, destinul, drumul, trecutul, muzica, sunetul, marea, visul, toate se imbina. Cararile a doi tineri sa incruciseaza. Multe in comun, multe ce difera. El, prins intr-o poveste din trecut, ea pur si simplu in cautare de distractii, dar si in cautarea unor stari de vid. Discutii, apoi legatura se pierde pe drum. Trece timp, se vad, povestesc, rad, zambesc, se intrerup, de parca timpul le-ar fi limitat de ceva inca necunoscut. Se infiripa un fel de idila, mai ciudata. Trecutul apare, atacand prezentul. El hotaraste sa ramana agatat de trecut, sa renunte la prezent, la entuziasm, la nebunie, la “incredibil, dar adevarat”. Mai are insa timp de asteptat. In acest timp cei doi continua totusi sa se vada pentru a profita de acel ceva special. El incepe sa aiba dubii in ceea ce privea corectitudinea fata de celelalte doua persoane de pe tricicleta; se gandeste la un posibil dezastru. Nu mai stie ce vrea, cum vrea, daca mai vrea ceva. Atunci ea ii spune “Let`s go to the seaside. Just the two of us. Just a moment for us, and that`ll be ,all. At the seaside… there it should have begun, there it will end”. El, confuz, refuza, mintea`i fuge`ntr`o mie de parti. Poate ar vrea, dar in final nu o va face. Atunci ea, porneste un joc dubios, care poate oferi intensitate sau despartire timpurie “Then, we shall see eachother when we`ll go to the seaside, before you`ll go away. Until that moment, we shall not speak, we shall not meet…” Inceputul finalului abia initiatei idile. Din orgoliu, incapatanare sau altele in genul, cei doi ajung la acest accord dubios. Ea continua “If you won`t come this year, you can look for me sometime in the future, I`m feeling that we`ll meet again”. Atunci el ii sopteste “ I said, I say, you`ll miss me, you miss me… you`ll be missing my voice, my bites, my skin, my stupid stories, my everything…” Metrou. Peron. Sarut. El se retrage fara a mai privi inapoi. Timp mult a trecut. Au ramas amintiri multe, senzatii dubioase, goluri in stomac si cartela lui de metrou mazgalita de ea in ultimele minute petrecute impreuna (“pentru tot ce a fost. pentru tot ce ar fi trebuit sa fie. pentru tot ce va fi”)

Timp a trecut… Gandindu`se la acele momente pe chipruile lor se imprima un zambet larg (pana si ochii le zambeau, tari actorii…) s`au revazut? Poate in alt film. Ocolind un dezastru, o despartire mai tarzie s`au indepartat. Regreta acel timp ce`l mai puteau avea? Senzatii ciudate, un soi de nostalgie, un mare gol in stomac in ziua in care ar fi urmat deja stiuta despartire.

Interesant cum unul credea in destin iar celalat fugea. Fugea de frica, poate, sau poate pentru a nu rani. Dubios e ca ne`am asteptat la alt final. Well, happy`end`urile nu`s pentru toate filmele. “they just smoked a bad weed.”

~THE END~

duminică, 2 noiembrie 2008

dubios^

... ai devenit viciu. unii au nevoie de vicii, unii au nevoie de tine. cum si cand vor scapa de dependenta? cand drogul nu va mai fi accesibil; sau poate cand va ramane partial accesibil, ceea ce inseamna ca treptat va disparea necesitatea de a fi consumat...

"pentru tot ce a fost.
pentru tot ce ar fi trebuit sa fie.
pentru tot ce va fi."

marți, 28 octombrie 2008

a good bad day

un vis. o intamplare. bine si rau, ciudat si dubios.
ganduri seara tarziu. e bine? e rau? poti crede ca e bine caci pentru restul este bine. dar cand nu ti se pare corect si actionezi intr`un anume fel pentru ca unora le este bine, altora nu le pasa iar restul actioneaza la fel, atunci gresesti. stii ca gresesti, dar continui. gustul? dulce amarui. traieste clipa? nu e bine mereu mai ales daca pui totul in balanta, sau in mintea unei balante...cu un soi de regret si un strop de nebunie,
rux

joi, 25 septembrie 2008

"Aici sunt eu/ E interzis sa zici/ C-aici e greu/ Asa ca tac, zambesc si spun/ Ca n-o sa fiu aici mereu/ Nu, n-o sa fiu aici mereu...."

curand se va mai nota un an de cand a aparut pe lume. doar ca acesta, omuletul nostru va fi singur, cei ce sunt mai aproape de inima lui acum sunt departe. ("imi pare rau dar nu voi ajunge, stiu ca e o zi f importanta pentru tine, Imi pare rau!",sau "ce vrei sa fac? nu am cum sa ajung! asta e"). intotdeauna a vrut sa aiba persoanele dragi aproape. acesti indivizi se pare ca au fugit. fiecare pe alt drum, unul mai departe de altul. asa sunt 3 oameni diferiti in locuri diferite si noi, iar ultimul a ramas. a ramas privind in trecut. acum se zbate sa vada viitorul si se zbate sa aleaga o cale. ce este mai important pt aceasta ultima persoana? ce drum va alege? oricare ii ofera ceva, dar in acelasi timp nimic sigur. oricare drum ii fura ceva. acum s`a decis. pleaca. incotro? se va hotari curand. cum? cum va bate vantu` si cum ii va sopti instinctul.
cred ca nu va reusi sa`i adune pe cei dragi aproape. pe toti este clar ca nu. probabil va ajunge un om singur, undeva uitat de lume. poate e mai bine pentru el, isi va crea o noua lume, dar mereu va simti un gol inlauntric ce nu ii va da pace. acum este dificil; irascibil. iritat si iritant. ii este frica de ceea ce va pierde. de ceea ce trebuie sa aleaga sa piarda...

"Cu mintea prin alte parti
Cautand cu degetu pe harti
Inca incerc sa imi dau seama unde vreau sa ajung...

Carari sunt destule, dar deja umblate...
Vreau ceva doar al meu
Un pamant neatins pe care primul pas sa-l fac eu"


strain de toti,
un rux

luni, 22 septembrie 2008

plimbari





Svizzera

mult mai frumos decat ma asteptam
oamenii desi foarte linistiti stiu sa isi traiasca viata din plin.
s`a mai colorat imaginea mea gri despre Elvetia. frumoase fieste. pana si viata de noapte este dezvoltata. acolo nu ai cum sa te plictisesti! daca te plictisesti e de`ajuns sa dai o tura de lac (in Zurich) si sa comunici cu gratioasele lebede,prietenoasele rate, vrabiute si porumbei.
daca vei sta sa observi lumea pe strada vei vedea mare diversitate. oameni din toate colturile lumii, de toate varstele si toate genurile.
totusi nu`i de mine exigenta elvetiana... oameni foarte draguti (desi, iar, nu ma asteptam)
peisajele? mirifice! lacurile, muntii. o simpla plimbare prin orasel (Winterthur) sau prin Zurich imi schimba starea de spirit.
Zurich este visul elvetian! (http://www.descopera.ro/travelling/2420349-zurich-visul-elvetian)
restul? nu are rost sa mai povestesc caci nu pot contura in cuvinte ceea ce am vazut si mai ales ceea ce am simtit.
Cu respect pt lebede,
rux

marți, 2 septembrie 2008

feelin` the music

feeling it...singin it... be free....
"Tous les enfants de jah ne virent pas au cliché/ Quand certains musiciens sont simplement inspirés/ Un simple hommage a jah sans joints ni faux rastas ..."

vineri, 29 august 2008

"pa, te pup mã rup de realitate si ma duc dar nu sunt singur ..."

si pierd.. si castig.. si transform; ma transform.
mult prea chill, mult prea haos. stiinta si inconstienta. clar si incetosat.
eu? tu? eventual noi, sau poate ei!
as vrea sa dorm.. dar impresiile induse de atata timp ma fac sa fiu sigura ca nu pot avea acelasi somn linistit ce il aveam odata.
simt cum oboseala ma va sfasia.. si vreau sa dorm. si nu pot. si de dorm, nu ma odihnesc. greu ma dezobisnuiesc de un tabiet. greu ma dezvat de tine, de mine, de noi, de ei...
unde e linistea cand e nevoie? haosul domneste, dar starea buna va triumfa. mereu o va face!
as vrea sa adorm.. sa treaca toate zilele in care ma prefac ca ma distrez. dar oare, nu poti ajunge asa la o stare linistita dar agitata, ciudata dar vesela? ba chiar da!
cuvintele mi se amesteca si nu pot sa le dezleg.
abis
doar rux

~cantec prost~

miercuri, 27 august 2008

cand uiti...uiti!

inainte ca Soarele si Floarea Soarelui...
acum? doar amintiri...

Nãscocirile unei minţi bolnave …

Stau şi visez în tãcere.

Cãci simt a pielii tale apropiere,

Ca pe o dulce reverie,

Şi sã adorm ,chiar o vecie,

Nu ar fi soarta-mi chiar atât de grea

Cãci dorm în patul în care EA dormea.

Şi nu o EA necunoscutã,

Nu o prezenţã nevãzutã,

O EA care îmi este chiar aproape,

O EA care-o vedeam în noapte,

O EA pe care-o cãutam în ELE,

Şi n-o vedeam în apropiere.

Nu speram c-o s-o gãsesc,

Când ochii simt cã-mi obosesc,

De greutatea lacrimilor multe,

Care cãdeau pe sufletul meu,mute

Şi plictisite de tãcere,

De îndoialã şi durere,

Vor cãuta a mâinii tale mângâiere.

Şi vii,chiar de nu ştii cã vii

Şi îmi zâmbeşti,chiar de nu ştii

Iar eu te vãd,chiar de n-ai fi,

În apropiere.Cum spuneam.

Cum te ştiam.Dar nu vedeam,

Cã tot ce-am cãutat vreodatã,

La suflet,şi la spirit, într-o fatã

Era ascuns într-o copilã,

Iar EA,uitându-se la faţa mea umilã,

Zâmbea cu o expresie ciudatã,

Pe care n-o s-o înţeleg vreodatã.

De-aş sta sã mã gândesc acum,

O comparaţie în stil nebun,

EA ar fi somn,eu aş fi noapte

Şi am aduce împreunã vise,

Frumoase,liniştite,nedescrise.

În lume nu ar mai fi şoapte,

Nici liniştite,nici cu rãutate,

Sau nopţi urâte şi deşarte,

Ar fi doar somn şi vise-n noapte,

Linişte peste tot şi toate,

Când EA ar fi aşa cum este,
Un înger şi o zânã de poveste,

Când EA ar fi aşa cum poate,

O caldã şi plãcutã realitate.

Şi încheind acum ideea,

Sã dãm oricui ar vrea sã înţeleagã,CHEIA.

Cheia :

Pentru oricine stã acum sã se întrebe,

Cui adresez atâtea complimente,

O sã le ţin în mine toate,

Cã dacã aflã EA,mã bate,

Eu o s-o las,şi EA,chiar poate,

Cum am aflat cu toţii ,frate,

Cand ne-ntorceam din Deane`s, pe înserate.

S-a prins un cineva ? chiar,poate ?

sper sa nu te superi tu cel ce`ai scris...
MEREU a ta prietena,
Rux

marți, 19 august 2008

stare de spirit....

"sunt bine", mi'a spus, in timp ce ochii sai evidentiau o tristete. o amaraciune.
"nu prea pot sa'ti dau crezare. ochii nu mint. "
"ochii nu mint, adevarat graiesti! dar te'ai gandit oare ca uneori prind o anumita nuanta; aceeasi nuanta indiferent de stare? Da, starea de spirit ciudata, in general. dar acum sunt bine, poate prea bine. vreau sa vad totul si vreau sa nu vad nimic; vreau sa aud totul si sa nu aud nimic, vreau sa simt totul si sa nu simt nimic, vreau sa vorbesc si sa nu spun nimic..."

"ce'ti doresti? ce te supara?"
"nimic. nimic nu ma supara. nimic nu doresc acum. poate doar putina liniste."
"trebuie sa vrei ceva! spune'mi ce'ti doresti. orice iti voi aduce! soarele si luna, plaja si mare, fulgerul si tunetul, muzica si versurile..."
"ma vreau inapoi. vreau calm si cer senin. vreau sa taci!"
"dar, !!"
"nimic. doar taci!"
am plecat nestiind cine era, ce era, de ce era, unde se afla si ce vroia. vibratiile transmise erau prea grele. am plecat... a fugit.

luni, 18 august 2008

August Rush

un film ce m`a impresionat. un film ce mi`a placut. un film prin care am avut niste senzatii si niste deja-vue`uri ciudate.
August Rush (2007)
Music is everywhere, "in the wind, in the air, in the light, All you have to do is listen."
http://augustrushmovie.warnerbros.com/
A.R. este un film despre puterea emotionala a muzicii de a transforma si de a crea. Bine`ar fi sa ignori anumite linii ale filmului, anumite exagerari si sa te lasi purtat in aceasta fantezie urbana, sa te lasi vrajit de tributul intens si pasional al universului melodiei si armoniei. Ceea ce uneste cele 3 caractere este muzica si pasiunea lor de a o crea. (scena fascinanta plina de avant cand suntele violoncelului si al chitarii sunt juxtapuse, astfel creandu`se un hibrid din muzica clasica - muzica rock)







luni, 11 august 2008

adevar...libertate..

am intreabat azi pe o persoana draga mie, de ce oamenii ocolesc sa vada adevarul si cand il vad il ascund si se ascund? raspunsul sau asa a fost de simplu si in acelasi timp complicat pt ca datorita lui se creaza alte cateva intrebari: din slabiciune si din interes. ocolesc sa il vada din slabiciune. poate. dar mai degraba din comoditate. este mult mai comod sa te adaptezi oricarei situatii decat sa schimbi ceva. interes? din pacate, mereu.
l`am mai intrebat cum se trateaza nebunia. nebunia e pentru oamenii slabi, pentru cei fara curaj mi`a spus el. oare? tot ce se poate! dar..vezi tu? depinde de nebunie; daca reprezinta o boala sau o stare. unii ascund multe sub scuza de "nebunie". altii vor sa se razvrateasca si sunt considerati nebuni. hai sa fim nebuni...dar nebuni in sensul de nonconformisti nu de oameni dementi, oameni ce sufera de o boala mintala. sa fim nebuni, sa fim liberi, sa visam, sa nu ne mai ingradim atat singuri...

aer...

orcine se poate schimba. daca isi doreste cu adevarat. eu nu vreau. nu vad acum de ce. tu nu vrei si ma intreb de ce...
stilul asta e bolnavicios... tu chiar nu simti ca ne sufocam ca niste lei intr`o cusca mult prea mica? parca ne`ar acoperi cineva caile respiratorii si ne`ar lasa din cand in cand si cat mai rar sa luam cate o gura puternica de aer?

marți, 5 august 2008

oriunde,oricand,mereu ^ciocolata^

...asta este una din zilele in care mi'aduc aminte de discutiile mele cu Tov'... nu eram mereu de'acord dar mereu impartaseam aceleasi pareri in ceea ce priveste ciocolata.
calda/rece, prea dulce/amara/cu menta/alune/stafide/rom/lapte/frisca/caramel. oricum este. ciocolata sa fie. ca sunt bomboane, tablete, prajituri, ca este ciocolata calda, savureaz'o!
tuturor ne place ciocolata. (aproape tuturor). ciocolata iti creaza o stare de bine, produce energie, efecte afrodiziace... Ciocolata este un aliment care provoaca o stare de bine. Simtim nevoia sa mancam ciocolata pentru ca ea contine un precursor al serotoninei, o substanta care contribuie la starea noastra de fericire. Are efect antidepresiv si linisteste organismul in perioadele solicitante.
Cu Tov', mereu cand unul dintre noi se simtea, sa zicem, altfel aduceam aminte de ciocolata. ne daruiam ciocolata. ah,mi'e dator cu o cana de ciocolata calda...
cateodata insa se mai intampla sa te saturi de atata ciocolata...
acum savurez o ciocolata calda si niste patratele de ciocolata.
ah! info pentru unii: ciocolata nu ingrasa! si clar nu ingrasa asa tare ca multe alte prostii ce se consuma!
cu vise din ciocolata,
rux

luni, 4 august 2008

urme...

cui nu ii place sa lase urme?
urme sa ne aducem aminte si sa`si aduca aminte altii...
Chiar vorbeam despre aceste "urme" cu doua persoane dragi tare mie, Laura si Eva...
amandoua au lasat urme in viata mea. urme ca amprente de talpa a piciorului. Dar nu acele urme mari, adanci si grele.. ci urme ale unui copil ce aleagra, ce se joaca si danseaza.
Laura scrie... Eva sculpteaza... alt mod de a crea urme.
De la Eva am obiceiu` de a darui pietre si draci de mare unor persoane. nu oricui. doar anumitor persoane. semnificatii? nu`si au rostul explicatiile. o pietricica poate fi tot: natura, daruind`o-> suflet, si tot asa...
cu respect,
rux

luni, 28 iulie 2008

G.G. ~ rock and roll babyyy!!

vineri seara. adunare. vechi prietenii acum aflate`n ceata. cafe de paris :, corner, groove garden. formatia, asteptand karaoke`ul. atmosfera mult prea faina pt ca formatia sa se opreasca. am cantat. am dansat :)) in groove. nu as fi zis vreodata... 3-4 dimineata. plimbare. cantat. foame. discutii somn. o zi cat de cat reusita. weekend pauza. filme. multe filme.
desi s`au rarit bine legaturile, ne`am simtit extraordinar... zicea cineva ca o data ce s`a rupt firul unei prietenii mereu va ramane un nod. ce noduri? a fost mult prea bine...
same old piece of friend,
rux

vineri, 25 iulie 2008

un zambet....

un zambet sincer, un zambet de copil...
ieri am vazut pe cineva zambind tare frumos! si i`am spus ca as vrea sa invat sa zambesc, dar nu asa cum o face orice om din politete. sa stii sa zambesti sincer! dupa discutie mi`am adus aminte de niste imagini din vama. o fetita de vreo 9-10 ani s`a urcat sa sara in saltele, asa de fericita parea, nu se gandea la nimic. doar se simtea bine. si zambea. asa frumos si de pur! (uite mami ce sus ajung! o sa ating norii?). mama ei nu a spus nimic. a zambit inocentei. fetita a inceput sa rada.
cateodata e asa de greu sa zambesti. dar o faci. este oare zambet? nu! nu in acel moment. in acel moment sunt doar niste buze putin mai mult arcuite printre care se pot zari peticele albe.
zilele trecute ne-am adunat chez moi, am jucat whist. cand am ajuns a 2a zi de la munca, pe usa frigiderului pe o notita, era trecut "nu uita sa zambesti!! :)". un amic ce era tare distrat in acea seara. bineinteles ca mi`a provocat un zambet.
Zambetul este contagios. Rasul? Nu mai spun. Bucura`te de orice. Zambeste fara sa cauti motiv, eventual asa sa cauti copilul din tine, sa incerci sa beneficiezi de bucuria unui copil multumit!
Liniste, libertate si emotie,
rux

miercuri, 23 iulie 2008

La pregunta que todos la ponemos por lo menos una vez en vida… ¿esto fue lo que yo había deseado? ¿Esto será lo que necesito? Parece que ninguno de nosotros no está satisfecho de lo que tiene. Me miro en el espejo y se que quiero y que debo hacer algo más. La vida es hermosa, pero debes disfrutar todas las cosas que pasan… ¿te has mirado alguna vez con atención en el espejo? Veté y cuando te miras no debes notar tu cara sino tu alma… ¿Estás lo que deseaste? Creo que cualquier hombre que hace esto quiere más, por eso estamos personas y no animales o plantas. "El hombre no es más que una caña, la más débil de la naturaleza, pero es una caña que piensa. No es necesario que se arme el universo entero para destruirla; un vapor, una gota de agua es suficiente para matarlo. Pero cuando el universo le aplaste, el hombre sería todavía más noble que quien le mató, porque él sabe que muere y la ventaja que el universo tiene sobre él. El universo no sabe nada. Toda nuestra dignidad consiste, pues, en el pensamiento." (Pascal)

¡Piensa antes de hacer algo! Piensa con la cabeza, con el alma, con el instinto… Mezcla estos ingredientes para hacer una buena comida. ¡Que aproveches!

Respeto y paz,

rux

marți, 22 iulie 2008

concediu...amintiri..urme...

impacare. roman. iasi. hoinareala. caldura. suflet. iubire. animalute. fericire.
prieteni, aveti grija de voi...nu vreau sa mai vad trixtete in ai vostri ochi. viata e asa de frumoasa...

vama, nisip, valuri, pescarusi, prieteni, noi prieteni, sentimentul ca esti "de'al casei"... oameni buni, frumosi si nebuni. oameni dragi. ziua dragei Laurici, zi cu soare, zi cu ploaie, zi in care am simtit si marea si ploaia, 3 nebune ce alearga pe plaja si apoi se arunca in mare.
Rasarit, Raluca, baie`n mare, zbantuiala`n Expirat pana la amiaza. cozonac in Hand, whist acolo, clipe de bucurie.. Tequila Sunrise...good morin` sunshine! cand lumea zacea pe plaja, la soare eu eram alaturi de Magicianul la umbra, in compania unor oameni mirifici.
interventie, oboseala, somn o ora sus la Shire... nu stiu cum am reusit sa escaladez acoperisu`:))
m`am trezit cu un telefon "cum e la mare bai"..am realizat ca ajunsesera in vama si Alex cu Screech... toti zambeam de revedere... ciudat sentiment ...
sa nu uit somnul de langa Raluca, pe scena...confortabil cat de cat pe acea saltea...
uitare, fericire, bucurie! concerte, piese de teatru. melodii ce ating si ma fac sa fug pe plaja si sa zac intinsa pe nisip. "cea mai frumoasa dansatoare" yeah..riiight
cate sentimente se intrec in mine in vama...desi nu mai este asa cum am cunoscut`o acum un deceniu.
fericire. fericirea in ochii unui copil ce se simte implinit ca e la mare, ca se joaca, ca sare, ca alearga, ca nu se gandeste la nimic altceva. orice copil e frumos cand zambeste. un zambet asa de sincer! asa curioasa sunt...ce simtea..ce gandea?
baie la rasarit, in ploaie, noaptea. prieteni, bucurii.. relaxare totala... restul va zic mai tarziu..sau poate voi pastra pentru mine!

cu nisip si sare pe piele, cu soare in priviri, cu marea`n suflet,
aceasi rux



candva prin Vama...

marți, 1 iulie 2008

fuga`ndarat

mult prea obosit, simte ca se scufunda... incepe sa vorbeasca singur... plin de vise goale ce nu`si gasesc sfarsitul. isi cauta sfarsitul? se simte ca un pui de gazela intre lei si hiene..
isi doreste sa gaseasca raspunsul la atatea intrebari. de ce`si pune atatea intrebari? se sufoca in timp ce incearca sa gaseasca solutii. mai are timp? ...cand totul trece cu o viteza nemarginita. nu mai e timp! incearca sa fuga si se impiedica. este calcat in picioare. nimeni nu i`ar fi oferit o mana de ajutor. poate ca niciodata nu a stiut sa ceara ajutorul. intr`un final se ridica. tot el. e singur. intuneric. cauta lume dar deja e prea tarziu. dimineata totul revine la viata. la banal. cei ce l`au calcat, cei ce nu l`au ajutat roiesc in jur. se aud voci "inca nu e prea tarziu"...

luni, 30 iunie 2008

niste copii ce o ard pe wireless...

obisnuita vineri. umblatura. aniversare. bere. fuga. bagaj. gara. Raluca. se anunta o intarziere: 90 de minute. tren, romania, intarziere, mizerie, bucuresti, cald. cismigiu, Raluca, 1/4 de bere. somn.
cald. umblatura. cismigiu, biblioteca, Mircea. Chinuindu`ma cu raluca`n baie vreo 10 min, exact degeaba, hotaram sa o luam la pas. ajungem intr`un parculet amenajat pt copii. incepe sa dea cu picuri. nu terminasem de "discutat", deci ajungem intr`un fel de castel pt copii prin nisipul ud. bine`nteles, printre obstacole... . trece cam o ora, pana decidem sa ne luam inima`n dinti si sa fugim in foisor. pana am trecut iar printre obstacole ne`am facut leoarca. apare Boby sa ne salveze cu o umbrela...
ajungem leoarca la un restaurant indian... nice place...weird place...
deja uscati dam o fuga in Music Club. muzica si atmosfera ok. niste pisicoase, dar ne`am descurcat. noroc cu baietii si`un pahar de vin ce l`am ciocnit in cinstea serii. cam nonconformiste fetele astea 2! (oare?)
dupa ce termina band`ul preferam sa ne mutam anatomiile in Expirat. tequila shots, salitos.. muzica.. zbenguiala... destrabalare... Raluca, prea`n centru atentiei eram! pana si femeile se uitau dupa noi. Boby, obosit se retrage. noi continuam sa ne dezmortim. cum pleca raluca afara sau la baie, ma trezeam cu diversi indivizi "imi placi. doar atat. nu are rost sa`ti spun numele meu. nu?" sau "ce`ti pot oferi de baut?" sau "cate`un salitos pt tine si prietena ta?" (la naibii cu cei ce nu inteleg 2 fete ce vor doar sa se simta bine..)
seara s`a terminat cand soarele deja lucea sus pe cerul senin iar afara deja era zapuseala.
trezire. papa. somn. seara. terasa. suc. Boby cu 2 prieteni. ne simteam putin sub lupa...
tarziu. taxi. gara. dani? companie. brasov. rau. casa. am trezit lumea pe la 3.. sa stie ca am ajuns.
somn. prea multe de recuperat.
abis! nu va puneti cu obstacolele din parculetele pt copii!

vineri, 27 iunie 2008

unii nu stiu sa se opreasca...

cunosti un om. socializezi; de`asta suntem "trestii ganditoare". te`mprietenesti. iti oferi increderea. cand faci asta trebuie sa te astepti la dezamagire. oamenii au decazut.
intinzi un deget, ti se ia mana, apoi viata. oferi prietenie. se vrea mai mult. se cere mai mult. explici inexistenta profunzimilor in acest caz. (se intampla prea des treaba asta...). cealalta persoana nu intelege, si te acapareaza. simti ca te sufoci. ca esti controlat. ca vrei sa scapi. explici iar. degeaba. iarasi. degeaba.
la un moment dat te saturi. pui punct. se distruge acea prietenie. dar cealata persoana inca nu intelege! disperi. este clar ca si salutul devine prea dificil in acest caz. Pacat. Viata`si continua drumul firesc. Fiecare om are viata sa, si are dreptul sa si`o traiasca cum vrea; fara sa fie cineva mereu in umbra sa...
Abis!
tot rux...